„Iată-ne, așadar, pe stadionul <<23 August>>. Noi... echipa obișnuită. Doar cu Vărzan în locul lui Iliuță Greavu. Mă uit la stegari. Văd un fundaș cam trecut. <<Cum te cheamă, nenicule ? Percea – zice. Cine-o mai fi și Percea>>.
Începem jocul. Ai noștri, ca brazii. Ța-ca, ța-ca... O pasă... Două... Șapte... Nouă... Brașovenii?... Ia-i de unde nu-s... Apoi Gică Ene dă primul gol. Copil mărește schema la 2-0... Vine pauza. <<E-n regulă, băieți>>... Ieșim iarăși. Dar începem să ne jucăm... Ți-aduci aminte, Copile?... Și-așa, din vorbă-n vorbă, Szigeti face 2-1. Dar asta nu durează decât două minute. Vasilică al meu (n.r. – Copil), simțind că mă cam supără cu jocul de-a coțofana hoață, aruncă mingea peste Ghiță și... 3-1. Mă uit la ceas: au mai rămas 28 de minute. Și timpul trece greu, mai ales când ai musafiri acasă: era, îmi aduc aminte, în 25 august.
În sfârșit, mai sunt cinci minute. Zic că plec, ca să-mi iau geanta din vestiar, dar, pe neașteptate, Fusulan ia mingea, face câțiva pași și <<arde>> o bombă pe lângă șapca lui Dungu: 3-2. Mă uit iar la ceas: tot cinci minute. Trag de cravată. Mi-e cald. Am o senzație de sufocare. Ai noștri repun. Brașovenii interceptează și trimit înainte: mai sunt patru minute. Din fericire, mingea ajunge la Vărzan al meu. Vărzan, simandicos, o trimite încet spre Dungu. Dar ce-a fost asta?! Proca a întins piciorul, a furat mingea, o pasă... Fusulan... gol! 3-3!! Mă uit la ceas. Nu mai văd nimic. Jos, pe teren, ai mei parcă-s îngropați de vii, ca după trăsnet. Nu mișcă nimeni. Îmi vine să urlu. <<Opriți jocul! Opriți jocul!! Nu-i sportiv! Opriți jocul!!>>. Dar nimeni nu m-ascultă. Și în timp ce eu îmi scutur ceasul care s-a oprit de tot, Fusulan trimite a patra minge în biata noastră poartă, în care fluieră vântul, adunând hârtii în vârtejuri.
Ai mei continuă să zacă îngropați. Doar Tache Macri izbutește să scape din strânsoare... Strigă ceva de neînțeles spre tribune. Abia când îl văd făcând semne cu mâna, spre Langa, înțeleg că mai sunt doar două minute de joc. Mă uit spre tabelă: 4-3 pentru Steagul Roșu. Iar copilul din vârful tribunei l-a și pus <<5>>, care așteaptă să apară ca dintr-un ceas vechi cu sfinți și fecioare.
Steagul Roșu – Rapid 4-3! Ăsta a fost tot campionatul. În zadar a încercat Feri-baci să ne facă să uităm. Cu chiu, cu vai, am adunat șapte puncte cu o etapă înainte de terminarea turului. Spre norocul nostru, am câștigat jocul cu CCA: 3-1. La numai câteva zile după ce <<ai lui Apolzan>> bătuseră Borussia din Dortmund, tot cu 3-1, în Cupa Campionilor Europeni”.
A fost un campionat mai strâns ca niciodată. Între Petrolul, care a câștigat în cele din urmă titlul, și UTA, abia salvată de la retrogradare, diferența a fost de doar șapte puncte!
TUR ADVERSARUL RETUR
A 3-4 Steagul Roșu Brașov 2-2 D
D 0-1 Jiul Petroșani 1-0 A
A 0-4 Dinamo București 1-0 D
D 2-1 CS Oradea 1-0 A
A 2-0 CS Tg. Mureș 0-1 D
D 0-2 Știința Timișoara 2-0 A
A 0-0 Petrolul Ploiești 2-0 D
D 1-2 Progresul București 0-2 A
D 1-2 Dinamo Cluj 1-1 A
A 2-0 UTA Arad 1-2 D
D 3-1 CCA București 0-0 A
1. Petrolul 22 12 3 7 36-22 27
-------------------------------------------------------------------------
8. Locomotiva 22 9 4 9 25-25 22
Cupa României
(Începând cu această ediție, șaisprezecimile se dispută pe terenuri neutre. La egalitate, se rejuca meciul)
Șaisprezecimi
Focșani: Dinamo Bacău - Locomotiva 0-1
Optimi
București: Locomotiva - Dinamo Obor 2-1
Sferturi
Constanța: Progresul București - Locomotiva 2-0
Lotul de jucători: Dungu, Coman, Todor - Greavu, Stancu, Dodeanu, Macri, Vărzan - Langa, Bodo, Neamțu, Seredai - Copil III, Filote, Raab, Ene II, Văcaru, Georgescu, Olaru
Antrenori: Francisc Ronnay - Bazil Marian
Conducerea clubului: Ion Stoian – președinte, Xenofon Celenty – președinte secția fotbal, Emil Dobrescu – secretar, Ion Stănescu, Maxim Tipuriță
(sursa: "Fenomenul Rapid", autor Cristian Costache)
Subiect: Cadou de retragere pentru Fănică Filote! 
Joi Sept 11, 2008 10:04 pm
